Universul vrea ca eu sa citesc Jocurile foamei

Cand am fost saptamana trecuta sa imi iau primele doua volume din Jocurile foamei, ma impacasem cu gandul ca o sa inghet in statie la 226, autobuzul care ma duce direct pe Magheru, dar vine miercurea si primavara...mai exact cam la 15-20 de minute. Dar cum am ajuns in statie a venit, si la intoarcere la fel.


Astazi mi-am luat inima in dinti si m-am dus iar pe Magheru, la sediul Nemira, sa imi iau volumul 3. Am ajuns in statie si a venit minunea de 226, iar la intoarcere la fel.


Cum zicea Coelho in Alchimistul, cand ai o dorinta, tot Universul comploteaza ca ea sa se indeplineasca.
In concluzie, Universul vrea ca eu sa citesc Jocurile foamei.


Si cu toate ca Universul vrea, nepota'miu nu vrea :)) Imi pune semnul de carte, o inchide si o duce in biblioteca.